lumina imi cade peste gene, luandu-mi somnul de pe pleape,
atat de alba e caldura cu care m-ai cuprins in noapte.
citindu-ti chipul de cuvinte, m-ai invelit in non-culoare,
si iata-ma de dimineata, imbratisand intreaga zare.
mi te acoperi in lumina, sa nu-ti vad ochii in stralucire,
inca astept pacatul negru, sa rupa linia subtire.
lumina imi cade peste gene, luandu-mi somnul de pe pleape,
atat de alba e caldura cu care m-ai cuprins in noapte.
citindu-ti chipul de cuvinte, m-ai invelit in non-culoare,
si iata-ma de dimineata, imbratisand intreaga zare.
mi te acoperi in lumina, sa nu-ti vad ochii in stralucire,
inca astept pacatul negru, sa rupa linia subtire.
Minunat 🙂